image_pdfimage_print
Сви чланци од infoskoladmin

UPRAVA I STRUČNE SLUŽBE

                                                                                                            
 
Telefon
E-mail
Direktorica
013/833-420
Sekretar
013/832-517
Referent za studentska pitanja
013/831-628
Finansijska služba
013/823-680
Biblioteka
013/836-615
Katedra za pedagogiju i psihologiju
prof. dr A. Stojanović
Katedra za pedagogiju i psihologiju
Biljana Vujasin
Katedra za metodike
 
Katedra za strane jezike
 
 
Adresa: Vršac, Omladinski trg br. 1
 
 
Tekući račun: 840-28666-72
PIB: 100913781
 
 
Izvršioci
Ime lica
Rad sa studentima
Direktorica Škole
doc. dr Jelena Prtljaga
radnim danom od 10 do 12 časova
Zamenik direktorice
dr Eudjen Činč
radnim danom od 10 do 12 časova
Sekretar
Stevan Miljkov
radnim danom od 10 do 12 časova
Referent za studenska pitanja
Zoran Marjanov
Jasmina Mirković
radnim danom od 10 do 13 časova
Bibliotekarke*
Milijana Lazarević,
Marija Malović i
Jasmina Mirković
radnim danom od 08:30 do 15:30 časova
(subotom od 09 do 12 časova)
 
* U čitaonici Biblioteke studenti mogu koristiti računare (za izradu seminarskih i diplomskih radova, pristup Internetu za uvid u stručnu literaturu i sl.)

IZVOD IZ STATUTA I PRAVILA ŠKOLE

„Pri raspravljanju, odnosno odlučivanju o pitanjima koja se odnose na osiguranje kvaliteta nastave, reformu studijskih programa, analizu efikasnosti studiranja i utvrđivanje broja ESPB bodova, u radu Nastavnog veća učestvuje 20% predstavnika studenata, koje bira studentski parlament Visoke škole.“ (član 33.)
 
„Studentski parlament Visoke škole je organ preko kojeg studenti ostvaruju svoja prava i štite svoje interese na Visokoj školi.
Studentski parlament Visoke škole biraju neposredno, tajnim glasanjem, studenti upisani u školskoj godini u kojoj se vrši izbor na studijske programe koji se ostvaruju na Visokoj školi. Parlament broji 9 članova: 3 studenta iz prve, 3 iz druge i 3 iz treće godine.
Izbor članova studentskog parlamenta Visoke škole održava se u aprilu, najkasnije do 10. u mesecu.
Pravo da biraju i da budu birani za članove studentskog parlamenta imaju svi studenti upisani na studije na Visokoj školi u školskoj godini u kojoj se bira studentski parlament. Izabrani su kandidati koji na glasanju dobiju najviše glasova.
Ukoliko dva ili više kandidata dobiju isti broj glasova, glasanje se ponavlja između njih u roku od sledećih sedam dana.
Konstitutivna sednica novog saziva studentskog parlamenta Visoke škole održava se oktobra meseca.
Mandat članova studentskog parlamenta Visoke škole traje godinu dana.
Članu studentskog parlamenta Visoke škole kome je prestao status studenta na studijskom programu koji se ostvaruje na Visokoj školi prestaje mandat danom prestanka statusa, a dopunski izbori se sprovode u skladu s odredbama opšteg akta kojim se bliže uređuje izbor članova studentskog parlamenta Visoke škole u roku od sledećih 15 dana.“ (član 44.)
„Studentski parlament Visoke škole:
  • bira i razrešava predsednika i potpredsednike Studentskog parlamenta
  • donosi opšta akta o svome radu;
  • osniva radna tela koja se bave pojedinim poslovima iz nadležnosti Studentskog parlamenta
  • bira i razrešava predstavnike studenata u organima i telima Visoke škole
  • predlaže Savetu kandidata za studenta  predstavnika u Savet Visoke škole;
  •  pokreće postupak za razrešenje studenta  predstavnika u Savet Visoke škole, u skladu s ovim statutom;
  •  donosi godišnji plan i program aktivnosti Studentskog parlamenta
  •  razmatra pitanja i sprovodi aktivnosti u vezi sa obezbeđenjem i ocenom kvaliteta nastave, reformom studijskih programa, analizom efikasnosti studiranja, utvrđivanjem broja ESPB bodova, unapređenjem mobilnosti studenata, podsticanjem naučnoi-straživačkog rada studenata, zaštitom prava studenata i unapređenjem studentskog standarda;
  • organizuje i sprovodi programe vannastavnih aktivnosti studenata;
  • učestvuje u ostvarivanju studentske međuuniverzitetske i međunarodne saradnje;
  • usvaja godišnji izveštaj o radu studenta  predstavnika u Savet Visoke škole;
  • usvaja finansijski plan i izveštaj o finansijskom poslovanju Studentskog parlamenta Visoke škole;
  • usvaja godišnji izveštaj o radu koji podnosi predsednik Studentskog parlamenta Visoke škole;
  • obavlja i druge poslove, u skladu sa zakonom, ovim statutom i opštim aktima Visoke škole.“ (član 45.)
 
„Status budžetskog studenta ima student:
  • upisan na studije prvog, odnosno drugog stepena, rangiran na konkursu za upis kao takav, u školskoj godini za koju je upisan po konkursu;
  • koji je, sa statusom budžetskog studenta, u toku školske godine, u okviru upisanog studijskog programa i u okviru odobrenog broja mesta iz budžeta, po položenim ispitima stekao najmanje 60 ESPB bodova – u narednoj školskoj godini.
Budžetski student može u tome statusu imati upisan samo jedan odobren, odnosno akreditovan studijski program na istom nivou studija.
Budžetski student koji u toku školske godine ostvari manje od 60 ESPB bodova može nastaviti studije u statusu samofinansirajućeg studenta.“ (član 47.)
 
„Status samofinansirajućeg studenta ima student:
  • upisan na studije prvog, odnosno drugog stepena, rangiran na konkursu za upis kao takav, u školskoj godini za koju je upisan po konkursu;
  • upisan u drugu ili treću godinu, koji je u prethodnoj školskoj godini, kao samofinansirajući student, ostvario najmanje 37 ESPB bodova iz predmeta za koje se opredelio u skladu sa studijskim programom, odnosno budžetski student koji je ostvario najmanje 37, a manje od 60 ESPB bodova.
Samofinansirajući student koji u toku školske godine ostvari 60 ESPB bodova iz tekuće godine studijskog programa može u narednoj školskoj godini steći status budžetskog studenta, ako se rangira u okviru ukupnog broja budžetskih studenata, na način i po postupku utvrđenim opštim aktom Visoke škole.
Student koji nije ostvario 37 ESPB bodova ponovo upisuje istu godinu studijskog programa.“ (član 48.)
 
„Na prvu godinu osnovnih studija može se, bez prijemnog ispita, na lični zahtev, po prethodno obavljenoj proveri sposobnosti i sklonosti iz člana 50. stav 2., upisati:
  •  lice koje ima stečeno visoko obrazovanje na akademskim studijama prvog stepena;
  •  student druge godine osnovnih studija druge visoke strukovne vaspitačke škole ili fakulteta, koji je položio sve ispite sa prve godine, odnosno ostvario najmanje 60 ESPB bodova na studijskom programu na drugoj visokoj školi ili fakultetu, pod uslovima koje svojim opštim aktom propisuje visoka škola;
  •  lice kome je prestao status studenta zbog ispisivanja sa studija, ako je prethodno položilo sve propisane ispite na prvoj godini studija, odnosno ako je ostvarilo 60 ESPB bodova.
Lice iz stava 1. ovog člana može se upisati samo kao samofinansirajući student i ne ubraja se u odobreni broj studenata za određeni studijski program.
Nastavno veće Visoke škole, odlučuje o priznavanju položenih ispita, odnosno ESPB bodova.
Na višu godinu studija može se upisati student druge visoke strukovne vaspitačke škole koji je stekao pravo upisa naredne godine studija na visokoj školi sa koga prelazi i koji je, na osnovu priznavanja položenih ispita sa visoke strukovne vaspitačke škole sa koje dolazi, u mogućnosti da upiše predmete naredne godine studija na Visokoj školi u vrednosti od najmanje 37 ESPB bodova. I ovo se lice može upisati na studije samo kao samofinansirajući student.
Lice koje je završilo Višu školu za obrazovanje vaspitača može upisati odgovarajuću godinu studija na lični zahtev; po priznavanju ispita može da pristupi polaganju razlike u ispitima, a nakon toga polagati ispite po nastavnom planu za odgovarajuću godinu.
Ispite priznaju predmetni profesori, razmatra komisija koju formira Nastavno veće, a odluku donosi Nastavno veće. Rešenje o priznavanju ispita i o razlici koju student treba da polaže donosi direktor Visoke škole.“ (član 53.)
 
„Student ima pravo:
  • na upis, kvalitetno školovanje i objektivno ocenjivanje;
  •  na blagovremeno i tačno informisanje o svim pitanjima koja se odnose na studije;
  •  na aktivno učestvovanje u donošenju odluka, u skladu sa Zakonom i statutom;
  •  na samoorganizovanje i izražavanje sopstvenog mišljenja;
  •  na povlastice koje proizlaze iz statusa studenta;
  •  na podjednako kvalitetne uslove studija za sve studente;
  •  na obrazovanje na jeziku nacionalne manjine, u skladu sa Zakonom i statutom;
  •  na različitost i zaštitu od diskriminacije;
  •  da bira i da bude biran u studentski parlament i druge organe Visoke škole.
 
Student je dužan da:
  •  ispunjava nastavne i predispitne obaveze;
  • poštuje opšte akte  Visoke škole.
  •  poštuje prava zaposlenih i drugih studenata na Visokoj školi
  •  učestvuje u donošenju odluka u skladu sa Zakonom i Statutom.
Student ima pravo na žalbu Visokoj školi, ukoliko Visoka škola prekrši neku od obaveza iz stava 1. tač. 1-3) ovog člana.“ (član 54.)
 
Studentu se, na njegov zahtev, odobrava mirovanje prava i obaveza, u slučaju:
  •  teže bolesti;
  •  odsluženja i dosluženja vojnog roka;
  •  nege vlastitog deteta do godinu dana života;
  •  održavanja trudnoće;
  •  priprema za olimpijske igre, svetsko ili evropsko prvenstvo – kada ima status vrhunskog sportiste; i
  •  u drugim slučajevima predviđenim opštim aktom Visoke škole.
Student koji je bio sprečen da polaže ispit zbog bolesti ili odsustva zbog stručnog usavršavanja u trajanju od najmanje tri meseca, može polagati ispit u prvom narednom roku, u skladu s opštim aktom Visoke škole.“ (član 55.)
 
„Student odgovara za povredu obaveze koja je u vreme izvršenja bila utvrđena opštim aktom Visoke škole.
Za težu povredu obaveze studentu se može izreći i mera isključenja sa studija.
Disciplinski postupak se ne može pokrenuti po isteku 3 meseca od dana saznanja za povredu obaveze i učinioca, a najkasnije 6 meseci od kada je povreda učinjena.
Opštim aktom Visoke škole utvrđuju se lakše i teže povrede obaveza studenata, disciplinski organi i disciplinski postupak za utvrđivanje odgovornosti studenata.
Do usvajanja akta iz stava 4. ovog člana, Veće Visoke škole, na predlog direktora donosi odluke o pokretanju disciplinskog postupka, o formiranju disciplinske komisije i disciplinskim merama, a po predlogu komisije koju je formiralo.“ (član 56.)
 
„Status studenta prestaje ako student ne završi studije u roku od šest školskih godina s obzirom da studijski program traje tri školske godine;
Ako je studijski program započeo u prolećnom semestru, rok iz stava 1. ovog člana shodno se računa od početka toga semestra.
U rok se ne računa vreme mirovanja prava i obaveza, odobrenog studentu u skladu sa statutom.
Studentu se na lični zahtev, podnet pre isteka roka iz st. 1. i 2. ovog člana, može produžiti rok za završetak studija za jedan semestar:
  •  ako je u toku studija ispunjavao uslove za odobravanje mirovanja prava i obaveza, a to pravo nije koristio, odnosno nije ga iskoristio u trajanju koje mu je, s obzirom na okolnosti, moglo biti odobreno;
  •  ako mu na dan isteka roka iz st. 1. i 2. ovog člana ostaje neostvarenih najviše 15 ESPB bodova potrebnih za završetak studija;
  •  ako je u toku trajanja studija započeo i završio drugi odobreni, odnosno akreditovani studijski program, na istom ili na višem stepenu.
Prestanak statusa studenta zbog neblagovremenog završetka studija konstatuje direktor, rešenjem sa dejstvom od prvog narednog dana po isteku roka iz st. 1, 2. i 4. ovog člana.
Status studenta prestaje i u slučaju:
  •  završetka studija;
  •  ispisivanja sa studija;
  •  neupisivanja školske godine;
  • izricanja disciplinske mere isključenja sa studija.“ (član 57.)
 
„Nastava na Visokoj školi se izvodi na srpskom, rumunskom i romskom jeziku. 
Lice se može upisati na studijski program ako poznaje jezik na kojem se izvodi nastava.
Student, upisan na studije iz stava 2. ovog člana, može prelaziti u toku studija na studijski program koji se izvodi na srpskom, rumunskom ili romskom jeziku, nakon provere znanja srpskog, rumunskog ili romskog jezika.
Provera znanja jezika iz st. 2. ovog člana vrši se na način koji propiše  direktor.“ (član 59.)
 
„Studijskim programom se propisuje koji su predmeti obavezni za određenu godinu studija. Student koji se finansira iz budžeta, opredeljuje se za onoliko predmeta koliko je potrebno da bi ostvario 60 ESPB bodova, a student koji se sam finansira opredeljuje se za onoliko predmeta koliko je potrebno da se ostvari najmanje 37 ESPB bodova.
Polaganjem ispita student stiče određeni broj ESPB bodova u skladu sa studijskim programom Visoke  škole. Student koji ne položi ispit iz obaveznog predmeta do početka naredne školske godine, upisuje isti predmet. Student koji ne položi izborni predmet, može ponovo upisati isti ili se opredeliti za drugi izborni predmet.“ (član 61.)
 
„Svaki predmet iz studijskog programa iskazuje se brojem ESPB bodova, a obim studija izražava se zbirom ESPB bodova.
Zbir od 60 ESPB bodova odgovara prosečnom ukupnom angažovanju studenta u obimu 40-časovne radne nedelje tokom jedne školske godine.
Ukupno angažovanje studenta sastoji se od:
  •  aktivne nastave (predavanja, vežbe, praktikumi, seminari, praktična nastava,  mentorska nastava, konsultacije, prezentacije, projekti i sl.);
  •  samostalnog rada;
  •  kolokvijuma;
  •  ispita;
  •  izrade završnog rada;
  •  dobrovoljnog rada u lokalnoj zajednici, organizovanog od strane Visoke škole na projektima od značaja za Visoku školu i lokalnu zajednicu (humanitarna aktivnost, podrška hendikepiranim licima i sl.);
  •  drugih oblika angažovanja, u skladu s opštim aktom Visoke škole (metodička i stručna praksa, izdavačka delatnost i sl.).
Uslove, način organizovanja i vrednovanje dobrovoljnog rada iz stava 3. tačka 6. ovog člana uređuje Nastavno veće Visoke škole.“ (član 63.)
 
„Ispunjavanjem predispitnih obaveza i polaganjem ispita student može ostvariti 100 poena.
Od ukupnog broja poena, najmanje 30, a najviše 70 poena mora biti predviđeno za aktivnosti i provere znanja u toku semestra (predispitne obaveze).“ (član 64.)
 
„Ispitni rokovi su: januarski, martovski, junski, septembarski i oktobarski, a organizuju se u skladu sa godišnjim kalendarom ispita.
Naknadni rok koji se odobrava za studente kojima je preostao jedan nepoložen ispit iz studijskog programa upisane godine, organizuje se, po pravilu, pre početka naredne školske godine.“ (član 65.)
 
„Ispit iz istog predmeta može se polagati najviše 3 puta u toku jedne školske godine.
Izuzetno, student kome je preostao jedan nepoloženi ispit iz studijskog programa upisane godine ima pravo da taj ispit polaže u naknadnom ispitnom roku do početka naredne školske godine.
Na lični zahtev, student može ispit iz stava 2. ovog člana polagati pred ispitnom komisijom.
Student koji ne položi ispit iz obaveznog predmeta do početka naredne školske godine, upisuje isti predmet.
Student koji ne položi izborni predmet može ponovo upisati isti ili se opredeliti za drugi izborni predmet.“ (član 66.)
 
„Student ima pravo prigovora na ocenu dobijenu na ispitu, ako smatra da ispit nije obavljen u skladu sa Zakonom i opštim aktom Visoke škole, u roku od 36 časova od dobijanja ocene.
Veće Visoke škole u roku od 48 časova od dobijanja prigovora, razmatra prigovor i donosi odluku po prigovoru.
Ukoliko Veće usvoji prigovor studenta, student ponovo polaže ispit u roku od tri dana od dana prijema odluke Veća.“ (član 67.)
„Po pravilu, student ispit polaže kod predmetnog nastavnika kod koga je pohađao nastavu i  obavljao sve ostale predispitne obaveze.
Na lični, pismeni zahtev, student može tražiti promenu ispitivača.
Zahtev se podnosi direktoru Visoke škole.
Direktor Visoke škole donosi odluku o (ne)prihvatanju zahteva najkasnije u roku od pet dana od dana podnošenja istog, po pribavljenom mišljenju nastavnika čija je promena zahtevana.
U slučaju pozitivnog rešavanja zahteva, student je obavezan da snosi troškove promene ispitivača u skladu sa opštim aktom Visoke škole.“ (član 68.)
 
„Student se svake školske godine pri upisu semestra, opredeljuje za predmete iz studijskog programa, pri čemu može upisati samo one predmete za koje je stekao preduslov po programu i planu studija.       
Studijski program se zasniva na upisu semestara.
Posebno uspešnim studentima može se omogućiti upis i više od 60 ESPB bodova, sa ciljem bržeg završavanja studija i šireg obrazovanja.
Student stiče pravo na upis na višu godinu studija, pod uslovima predviđenim ovim Statutom, kada, u skladu sa studijskim programom, stekne mogućnost da upiše predmete u vrednosti od najmanje 37 ESPB bodova, predviđene studijskim programom za narednu godinu studija.
Student koji nije ispunio obaveze iz stava 4. ovog člana može nastaviti studije tako da ponovo upiše studijske obaveze koje nije ispunio u prethodnoj godini, pod uslovima i na način koji utvrđuje Nastavno veće Visoke škole.
Pravila studija bliže se uređuju opštim aktom Visoke škole.“ (član 69.)
 
Napomena: Detaljnije informacije o pravima i obavezama studenata mogu se dobiti konsultovanjem Statuta Visoke škole strukovnih studija za vaspitače „Mihailo Palov“ Vršac, odnosno kod sekretara Škole i na sajtu Škole na stranici: http://www.uskolavrsac.in.rs/dokumenta/
 

EXTRAS DIN STATUTUL ŞCOLII

În situaţiile în care sunt dezbătute sau se adoptă unele hotărâri privind asigurarea calităţii procesului de învăţământ, reforma programelor de studiu, analiza eficacităţii studiilor şi creditele ECTS, în activitatea Consiliului profesoral este implicat un procent de 20% dintre reprezentanţii studenţilor, aleşi din partea Parlamentului studenţesc a  Şcolii. (Art. 33)
Parlamentul studenţesc reprezintă organismul prin intermediul căruia studenţii îşi realizează şi apără drepturile şi interesele.
Parlamentul studenţesc al Şcolii este ales prin vot direct, secret, din partea studenţilor înscrişi în anul şcolar în care se realizează alegerile. Parlamentul are 9 membri, 3 studenţi ai anului I, 3 din anul II şi 3 din anul III.
Alegerea membrilor Parlamentului se realizează în luna aprilie, până pe data de 10 a lunii.
Dreptul de a alege şi de a fi ales îl are fiecare student înscris  în anul în care se realizează alegerile . Sunt aleşi candidaţii care obţin majoritatea voturilor.
În cazul în care doi sau mai mulţi candidaţi au acelaşi număr de voturi, alegerile se repetă cu aceştia în termen de 7 zile.
Şedinţa de constituire a Parlamentului Şcolii are loc în luna octombrie.
Mandatul membrilor Parlamentului Şcolii este de un an.
Membrului Parlamentului căruia i-a încetat statutul de student în cadrul programei de studiu la care a fost înscris, îi încetează totodată şi mandatul iar alegerile parţiale se vor realiza în conformitate cu prevederile actelor generale care reglementează alegerea membrilor Parlamentului, în termen de 15 zile. (Art. 44.)
Parlamentul studenţesc al Şcolii:
  • alege şi demite preşedintele şi vicepreşedintele Parlamentului studenţesc;
  • adoptă documentele necesare activităţii proprii;
  • înfiinţează organismele care se ocupă de anumite domenii din atribuţiile Parlamentului studenţesc;
  • alege şi demite reprezentanţii studenţilor în organele şi organismele Şcolii;
  • propune Consiliului candidatul pentru reprezentantul studenţilor în Consiliul Şcolii;
  • iniţiază procedura de demitere a reprezentantului studenţilor în Consiliul Şcolii, în conformitate cu acest statut;
  • adoptă planul anual şi programul de activitate a Parlamentului studenţesc;
  • dezbate problemele privind asigurarea calităţii procesului de învăţământ, privind reforma programelor de studiu, analiza eficacităţii studiilor, problemele privind creditele ECTS, mobilitatea studenţilor, stimularea activităţii de cercetare a studenţilor, protejarea drepturilor studenţilor şi  ameliorarea situaţiei generale a studenţilor;
  • organizează şi pune în practică programele activităţilor extraşcolare ale studenţilor;
  • ia parte la realizarea colaborărilor interuniversitare şi internaţionale;
  • adoptă raportul anual privind activitatea reprezentanţilor în Consiliul Şcolii;
  • adoptă planul financiar şi raportul privind  starea financiară a Parlamentului Studenţesc;
  • adoptă raportul anual al preşedintelui Parlamentului studenţesc;
  • realizează şi alte activităţi în conformitate cu legea, acest statut şi reglementările Şcolii (Art. 45.);
Statutul de student bugetar îl are studentul care:
  • este înscris la studiile gradului I sau II şi a obţinut la concurs rezultatele necesare, în anul în care este înscris la concurs
  • a obţinut un minim de 60 de credite ECTS  pe parcursul anului şcolar, în cadrul programei de studiu înscrise şi în limita numărului de locuri disponibile.
Studentul bugetar poate avea în cadrul statutului respectiv doar o singură programă de studiu înscrisă, adică o singură programă acreditată la acelaşi nivel de studiu.
Studentul bugetar care pe parcursul anului şcolar a acumulat mai puţin de 60 de credite ECTS poate continua studiile ca student cu finanţare pe cont propriu.
Statutul de student cu finanţare pe cont propriu îl are studentul care:
  • este înscris la studiile gradului I sau II şi a obţinut la concurs rezultatele necesare, în anul în care este înscris la concurs
  • este înscris în anul II sau III de studiu iar în anul şcolar precedent a obţinut cel puţin 37 de credite ECTS ca student cu finanţare pe cont propriu, adică cel puţin 37 şi mai puţin de 60 de credite ECTS ca student bugetar.
Studentul cu finanţare pe cont propriu care pe parcursul anului şcolar acumulează 60 de credite din anul respectiv, poate în anul următor obţine statutul de student bugetar dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de actele Şcolii.
Studentul care nu a acumulat 37 de credite ECTS, este obligat de a înscrie din nou acelaşi an şi programa de studiu.(Art. 48)
În primul an de studiu se pot înscrie fără concurs de admitere, pe baza unei cereri personale, în urma verificărilor aptitudinilor (Art. 50, Al. 2):
  • persoanele care au absolvit studiile superioare academice de gradul I;
  • studenţii anului II de studiu proveniţi de la o altă şcoală de specialitate pentru educatori sau de la facultate, care au promovat toate examenele din anul I, adică au acumulat cel puţin 60 de credite ECTS la aceeaşi programă de studiu la o altă înaltă şcoală sau facultate, în condiţiile reglementărilor în vigoare;
  • persoanele cărora le-a încetat statutul de student din cauza părăsirii studiilor, dacă au promovat toate examenele din anul I adică dacă a acumulat 60 de credite ECTS;
Persoanele din alineatul 1 se pot înscrie doar în regim de autofinanţare şi nu intră în numărul prevăzut pentru programa de studiu respectivă.
Consiliul profesoral al Şcolii decide asupra recunoaşterii examenelor adică a creditelor.
În anii superiori de studiu se pot înscrie studenţii altor şcoli de specialitate pentru educatori care îndeplinesc condiţiile, după ce le-au fost recunoscute examenele, având posibilitatea de a înscrie cursurile anului următor de studiu, având un minim de 37 de credite ECTS. Aceste persoane pot avea doar statut de autofinanţare.
Persoana care a absolvit Şcoala Superioară pentru Educatori se poate înscrie în anul corespunzător de studiu, la cerere. După ce i-au fost recunoscute examenele, poate susţine examenele de diferenţă iar apoi poate susţine examenele în conformitate cu programa pentru anul respectiv.
Examenele sunt recunoscute de către profesori, situaţiile fiind dezbătute de către comisia pe care o stabileşte Consiliul profesoral. Decizia este avizată de către Consiliul profesoral. Decizia finală privind recunoaşterea examenelor este adoptată de către directorul Şcolii.(Art. 53)
Studentul are dreptul:
  • la admitere, studii de calitate şi evaluare obiectivă;
  • la informare corectă asupra tuturor problemelor legate de studii;
  • la o participare activă în procesul de adoptare a deciziilor, în conformitate cu legea şi Statutul şcolii;
  • la autoorganizare şi promovare a opiniilor proprii;
  • la beneficii care reies din statutul de student;
  • la condiţii egale de studiu cu ceilalţi studenţi;
  • la învăţământul în limba maternă, în conformitate cu legea şi Statutul şcolii;
  • la diferenţiere şi protecţie în faţa discriminării;
  • de a fi ales şi de a a lege membrii Parlamentului studenţesc;
Studentul are obligaţia:
  • de a realiza cerinţele propuse
  • de a respecta reglementările Şcolii
  • de a respecta drepturile angajaţilor şi ale altor studenţi ai Şcolii
  • de a participa în procesul de adoptare a deciziilor în conformitate cu legea şi Statutul şcolii.
Studentul are dreptul de la contestaţie în cazul în care Şcoala nu respectă prevederile legale din Al.1, punctul 1-3 ale articolului de faţă. (Art. 54)
Studentul are dreptul la întreruperea activităţilor în cazul:
  • unei boli grave;
  • îndeplinirii stagiului militar
  • necesităţii de a îngriji propriul copil până la vârsta de un an;
  • întreţinerii sarcinii;
  • pregătirilor pentru jocurile olimpice, campionatele mondiale sau europene – în cazul în care are statut de sportiv de excepţie;
  • în alte situaţii prevăzute de lege.
Studentul care din motive obiective nu a putut susţine un examen, în cazul unei boli sau a participării la unele reuniuni de perfecţionare pe parcursul a cel puţin trei luni, poate susţine examenul în termenul următor, în conformitate cu reglementările în vigoare.(Art. 55)
Studentul se face responsabil pentru nerespectarea reglementărilor în vigoare ale Şcolii.
Pentru abateri grave, studentul poate fi exmatriculat.
Procedura disciplinară nu poate fi iniţiată după împlinirea a trei luni de la aflarea acesteia şi cel târziu în termen de şase luni de la înfăptuirea ei.
Abaterile uşoare şi abaterile grave se reglementează prin actele Şcolii cu caracter general la fel ca şi organele disciplinare şi procedura disciplinară.
Până la adoptarea actelor din Al.4 al articolului de faţă, Consiliul profesoral, la propunerea directorului, adoptă deciziile privind iniţierea procedurii disciplinare, privind înfiinţarea comisiilor de disciplină şi a măsurilor disciplinare, la propunerea organismelor deja existente. (Art. 56)
Statutul de student încetează în cazul în care acesta nu şi-a finalizat studiile pe parcursul a şase ani şcolari având în vedere faptul că programa de studiu durează trei ani.
Dacă programa de studiu a fost începută în semestrul de primăvară, termenul din alineatul 1 se consideră începând cu acel semestru.
În termen nu se include perioada de întrerupere a şcolarizării care i-a fost aprobată studentului în conformitate cu statutul.
Studentului îi poate fi prelungită perioada în care poate finaliza studiile şi înainte de expirarea termenului din alineatele 1 şi 2, cu un semestru dacă :
  • în ziua expirării termenului i-au mai rămas cel mult 15 credite nerealizate;
  • pe parcursul şcolarizării a absolvit o altă programă de studiu acreditată la acelaşi nivel sau la un nivel superior;
Încetarea statutului de student din motive de depăşire a termenelor este contatată de către director prin decizie.
Statutul de student mai poate înceta şi în cazul:
  • absolvirii studiilor;
  • renunţării la studii;
  • neînscrierii anului şcolar;
  • îndepărtării de la studii (Art. 57);
Cursurile se desfășoară în limba sârbă, română și rromă.
Persoana se poate înscrie la cursurile unei programe de studiu dacă cunoaşte limba în care se desfăşoară procesul de învăţământ.
Studentul înscris la cursurile amintite în alineatul 2 poate trece de la cursurile predate într-o limba la cursurile predate în cealaltă limbă după verificarea cunoştiinţelor lingvistice.
Verificarea amintită în alineatul 2 al acestui articol se desfăşoară conform procedurii stabilite de către director. (Art. 59)
Programa de studiu stabileşte materiile obligatorii pentru un anumit an de studiu. Studentul în regim bugetar se hotăreşte pentru numărul de materii care îi suficiente în scopul acumulării a 60 de credite iar studentul în regim de autofinanţare, pentru a acumula 37 de credite ECTS.
Prin promovarea examenului, studentul acumulează un anumit număr de credite transferabile în conformitate cu programa de studiu. Studentul care nu a promovat examenul la materia obligatorie până la începutul noului an şcolar, este obligat să înscrie aceeaşi materie. Studentul care nu a promovat o materie opţională, poate să înscrie aceeaşi materie sau să se hotărască pentru o altă materie.(Art. 61)
Angajamentul general al studentului este dat de:
  • participarea activă (cursuri, laboratoare, seminarii, practică, consultări, prezentări, proiecte, etc.);
  • activitatea individuală;
  • colocvii;
  • examene;
  • realizarea lucrării finale;
  • activitatea de voluntariat în comunitate pe care o organizează Şcoala, proiectele de interes pentru Şcoală şi comunitate (activităţi comunitare, munca cu persoanele cu handicap, etc.);
  • alte activităţi în conformitate cu actele Şcolii (practica metodică şi de specialitate, activitatea editorială, etc.);
Condiţiile, modul de organizare şi evaluarea activităţii de voluntariat din alineatul 3, punctul 6 a acestui articol este stabilită de către Consiliul profesoral al Şcolii. (Art. 63)
Prin realizarea activităţilor care preced examenul şi prin promovarea examenului, studentul poate acumula 100 de puncte.
Din numărul total de puncte, cel puţin 30 şi cel mult 70 de puncte este necesar să fie prevăzute pentru activităţile şi evaluările de pe parcursul semestrului.
Sesiunile de examene se organizează în luna ianuarie, martie, iunie, septembrie şi octombrie în conformitate cu calendarul şcolar.
Susţinerea examenelor înafara termenelor stabilite se poate aproba studenţilor cărora le-a rămas un singur examen nepromovat din anul respectiv şi se va susţine înaintea începutului anului şcolar următor.
Examenul la aceaşi materie se poate susţine de cel mult trei ori pe parcursul unui an şcolar.
În mod excepţional, studentul căruia ia rămas un examen în cadrul programei de studiu pentru anul în care este înscris, are dreptul de a susţine examenul în sesiunea următoare, până la finea anului şcolar.
La cerere, examenul poate fi susţinut în faţa comisiei.
Studentul are dreptul de a contesta nota obţinută la examen dacă consideră că susţinerea nu a avut loc în conformitate cu legea şi actele Şcolii, în termen de 36 de ore de la aflarea notei.
Consiliul Şcolii în termen de 48 de ore dezbate contestaţia şi adoptă hotărârea privind contestaţia.
În cazul în care Consiliul soluţionează pozitiv contestaţia, studentul va repeta susţinerea examenului în termen de trei zile de la aflarea deciziei Consiliului.(Art. 67)
De regulă, studentul susţine examenul cu profesorul care i-a predat materia respectivă.
La cerere în formă scrisă, studentul poate solicita înlocuirea examinatorului.
Cererea se depune directorului Şcolii.
Directorul Şcolii decide în privinţa cererii cel târziu în termen de cinci zile de la momentul depunerii ei, după ce l-a consultat pe profesorul a cărui înlocuire a fost cerută.
În cazul soluţionării pozitive, studentul este obligat să achite cheltuielile înlocuirii examinatorului în conformitate cu actel Şcolii. (Art. 68)
La înscrierea fiecărui semestru, studentul optează pentru materiile pentru care a îndeplinit condiţiile de înscriere conform planului şi a programei de studiu.
Programa de studiu se bazează pe înscrierea semestrelor.
Studenţilor care au un succes excepţional li se poate permite înscrierea a peste 60 de credite ECTScu scopul de a scurta durata studiilor şi de a facilita performanţele studentului.
Studentul are dreptul de a se înscrie în anul următor în condiţiile prevăzute de Statut, în conformitate cu programa de studiu, atunci când îndeplineşte condiţiile de înscriere a materiilor care cumulate dau cel puţin 37 de credite ECTS şi care sunt încadrate în programa de studiu pentru anul următor.
Studentul care nu a îndeplinit condiţiile din alineatul 4 a acestui articol, poate continua studiile înscriind acele materii şi îndeplinind cerinţele pe care nu le-a realizat în anul precedent, în condiţiile pe care le stabileşte Consiliul profesoral al Şcolii.
Regulile de studiu sunt date în actele cu caracter general ale Şcolii. (Art. 69)
 
Mențiune: Informații detaliate cu privire la drepturile și obligațiile studenților se pot obține consultând Statutul Școlii de Înalte Studii pentru Educatori Mihailo Palov Vârșeț, respectiv de la secretarul școlii sau de pe site-ul http://www.uskolavrsac.in.rs/dokumenta/