În situaţiile în care sunt dezbătute sau se adoptă unele hotărâri privind asigurarea calităţii procesului de învăţământ, reforma programelor de studiu, analiza eficacităţii studiilor şi creditele ECTS, în activitatea Consiliului profesoral este implicat un procent de 20% dintre reprezentanţii studenţilor, aleşi din partea Parlamentului studenţesc a Şcolii. (Art. 33)
Parlamentul studenţesc reprezintă organismul prin intermediul căruia studenţii îşi realizează şi apără drepturile şi interesele.
Parlamentul studenţesc al Şcolii este ales prin vot direct, secret, din partea studenţilor înscrişi în anul şcolar în care se realizează alegerile. Parlamentul are 9 membri, 3 studenţi ai anului I, 3 din anul II şi 3 din anul III.
Alegerea membrilor Parlamentului se realizează în luna aprilie, până pe data de 10 a lunii.
Dreptul de a alege şi de a fi ales îl are fiecare student înscris în anul în care se realizează alegerile . Sunt aleşi candidaţii care obţin majoritatea voturilor.
În cazul în care doi sau mai mulţi candidaţi au acelaşi număr de voturi, alegerile se repetă cu aceştia în termen de 7 zile.
Şedinţa de constituire a Parlamentului Şcolii are loc în luna octombrie.
Mandatul membrilor Parlamentului Şcolii este de un an.
Membrului Parlamentului căruia i-a încetat statutul de student în cadrul programei de studiu la care a fost înscris, îi încetează totodată şi mandatul iar alegerile parţiale se vor realiza în conformitate cu prevederile actelor generale care reglementează alegerea membrilor Parlamentului, în termen de 15 zile. (Art. 44.)
Parlamentul studenţesc al Şcolii:
-
alege şi demite preşedintele şi vicepreşedintele Parlamentului studenţesc;
-
adoptă documentele necesare activităţii proprii;
-
înfiinţează organismele care se ocupă de anumite domenii din atribuţiile Parlamentului studenţesc;
-
alege şi demite reprezentanţii studenţilor în organele şi organismele Şcolii;
-
propune Consiliului candidatul pentru reprezentantul studenţilor în Consiliul Şcolii;
-
iniţiază procedura de demitere a reprezentantului studenţilor în Consiliul Şcolii, în conformitate cu acest statut;
-
adoptă planul anual şi programul de activitate a Parlamentului studenţesc;
-
dezbate problemele privind asigurarea calităţii procesului de învăţământ, privind reforma programelor de studiu, analiza eficacităţii studiilor, problemele privind creditele ECTS, mobilitatea studenţilor, stimularea activităţii de cercetare a studenţilor, protejarea drepturilor studenţilor şi ameliorarea situaţiei generale a studenţilor;
-
organizează şi pune în practică programele activităţilor extraşcolare ale studenţilor;
-
ia parte la realizarea colaborărilor interuniversitare şi internaţionale;
-
adoptă raportul anual privind activitatea reprezentanţilor în Consiliul Şcolii;
-
adoptă planul financiar şi raportul privind starea financiară a Parlamentului Studenţesc;
-
adoptă raportul anual al preşedintelui Parlamentului studenţesc;
-
realizează şi alte activităţi în conformitate cu legea, acest statut şi reglementările Şcolii (Art. 45.);
Statutul de student bugetar îl are studentul care:
-
este înscris la studiile gradului I sau II şi a obţinut la concurs rezultatele necesare, în anul în care este înscris la concurs
-
a obţinut un minim de 60 de credite ECTS pe parcursul anului şcolar, în cadrul programei de studiu înscrise şi în limita numărului de locuri disponibile.
Studentul bugetar poate avea în cadrul statutului respectiv doar o singură programă de studiu înscrisă, adică o singură programă acreditată la acelaşi nivel de studiu.
Studentul bugetar care pe parcursul anului şcolar a acumulat mai puţin de 60 de credite ECTS poate continua studiile ca student cu finanţare pe cont propriu.
Statutul de student cu finanţare pe cont propriu îl are studentul care:
-
este înscris la studiile gradului I sau II şi a obţinut la concurs rezultatele necesare, în anul în care este înscris la concurs
-
este înscris în anul II sau III de studiu iar în anul şcolar precedent a obţinut cel puţin 37 de credite ECTS ca student cu finanţare pe cont propriu, adică cel puţin 37 şi mai puţin de 60 de credite ECTS ca student bugetar.
Studentul cu finanţare pe cont propriu care pe parcursul anului şcolar acumulează 60 de credite din anul respectiv, poate în anul următor obţine statutul de student bugetar dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de actele Şcolii.
Studentul care nu a acumulat 37 de credite ECTS, este obligat de a înscrie din nou acelaşi an şi programa de studiu.(Art. 48)
În primul an de studiu se pot înscrie fără concurs de admitere, pe baza unei cereri personale, în urma verificărilor aptitudinilor (Art. 50, Al. 2):
-
persoanele care au absolvit studiile superioare academice de gradul I;
-
studenţii anului II de studiu proveniţi de la o altă şcoală de specialitate pentru educatori sau de la facultate, care au promovat toate examenele din anul I, adică au acumulat cel puţin 60 de credite ECTS la aceeaşi programă de studiu la o altă înaltă şcoală sau facultate, în condiţiile reglementărilor în vigoare;
-
persoanele cărora le-a încetat statutul de student din cauza părăsirii studiilor, dacă au promovat toate examenele din anul I adică dacă a acumulat 60 de credite ECTS;
Persoanele din alineatul 1 se pot înscrie doar în regim de autofinanţare şi nu intră în numărul prevăzut pentru programa de studiu respectivă.
Consiliul profesoral al Şcolii decide asupra recunoaşterii examenelor adică a creditelor.
În anii superiori de studiu se pot înscrie studenţii altor şcoli de specialitate pentru educatori care îndeplinesc condiţiile, după ce le-au fost recunoscute examenele, având posibilitatea de a înscrie cursurile anului următor de studiu, având un minim de 37 de credite ECTS. Aceste persoane pot avea doar statut de autofinanţare.
Persoana care a absolvit Şcoala Superioară pentru Educatori se poate înscrie în anul corespunzător de studiu, la cerere. După ce i-au fost recunoscute examenele, poate susţine examenele de diferenţă iar apoi poate susţine examenele în conformitate cu programa pentru anul respectiv.
Examenele sunt recunoscute de către profesori, situaţiile fiind dezbătute de către comisia pe care o stabileşte Consiliul profesoral. Decizia este avizată de către Consiliul profesoral. Decizia finală privind recunoaşterea examenelor este adoptată de către directorul Şcolii.(Art. 53)
Studentul are dreptul:
-
la admitere, studii de calitate şi evaluare obiectivă;
-
la informare corectă asupra tuturor problemelor legate de studii;
-
la o participare activă în procesul de adoptare a deciziilor, în conformitate cu legea şi Statutul şcolii;
-
la autoorganizare şi promovare a opiniilor proprii;
-
la beneficii care reies din statutul de student;
-
la condiţii egale de studiu cu ceilalţi studenţi;
-
la învăţământul în limba maternă, în conformitate cu legea şi Statutul şcolii;
-
la diferenţiere şi protecţie în faţa discriminării;
-
de a fi ales şi de a a lege membrii Parlamentului studenţesc;
Studentul are obligaţia:
-
de a realiza cerinţele propuse
-
de a respecta reglementările Şcolii
-
de a respecta drepturile angajaţilor şi ale altor studenţi ai Şcolii
-
de a participa în procesul de adoptare a deciziilor în conformitate cu legea şi Statutul şcolii.
Studentul are dreptul de la contestaţie în cazul în care Şcoala nu respectă prevederile legale din Al.1, punctul 1-3 ale articolului de faţă. (Art. 54)
Studentul are dreptul la întreruperea activităţilor în cazul:
-
unei boli grave;
-
îndeplinirii stagiului militar
-
necesităţii de a îngriji propriul copil până la vârsta de un an;
-
întreţinerii sarcinii;
-
pregătirilor pentru jocurile olimpice, campionatele mondiale sau europene – în cazul în care are statut de sportiv de excepţie;
-
în alte situaţii prevăzute de lege.
Studentul care din motive obiective nu a putut susţine un examen, în cazul unei boli sau a participării la unele reuniuni de perfecţionare pe parcursul a cel puţin trei luni, poate susţine examenul în termenul următor, în conformitate cu reglementările în vigoare.(Art. 55)
Studentul se face responsabil pentru nerespectarea reglementărilor în vigoare ale Şcolii.
Pentru abateri grave, studentul poate fi exmatriculat.
Procedura disciplinară nu poate fi iniţiată după împlinirea a trei luni de la aflarea acesteia şi cel târziu în termen de şase luni de la înfăptuirea ei.
Abaterile uşoare şi abaterile grave se reglementează prin actele Şcolii cu caracter general la fel ca şi organele disciplinare şi procedura disciplinară.
Până la adoptarea actelor din Al.4 al articolului de faţă, Consiliul profesoral, la propunerea directorului, adoptă deciziile privind iniţierea procedurii disciplinare, privind înfiinţarea comisiilor de disciplină şi a măsurilor disciplinare, la propunerea organismelor deja existente. (Art. 56)
Statutul de student încetează în cazul în care acesta nu şi-a finalizat studiile pe parcursul a şase ani şcolari având în vedere faptul că programa de studiu durează trei ani.
Dacă programa de studiu a fost începută în semestrul de primăvară, termenul din alineatul 1 se consideră începând cu acel semestru.
În termen nu se include perioada de întrerupere a şcolarizării care i-a fost aprobată studentului în conformitate cu statutul.
Studentului îi poate fi prelungită perioada în care poate finaliza studiile şi înainte de expirarea termenului din alineatele 1 şi 2, cu un semestru dacă :
-
în ziua expirării termenului i-au mai rămas cel mult 15 credite nerealizate;
-
pe parcursul şcolarizării a absolvit o altă programă de studiu acreditată la acelaşi nivel sau la un nivel superior;
Încetarea statutului de student din motive de depăşire a termenelor este contatată de către director prin decizie.
Statutul de student mai poate înceta şi în cazul:
-
absolvirii studiilor;
-
renunţării la studii;
-
neînscrierii anului şcolar;
-
îndepărtării de la studii (Art. 57);
Cursurile se desfășoară în limba sârbă, română și rromă.
Persoana se poate înscrie la cursurile unei programe de studiu dacă cunoaşte limba în care se desfăşoară procesul de învăţământ.
Studentul înscris la cursurile amintite în alineatul 2 poate trece de la cursurile predate într-o limba la cursurile predate în cealaltă limbă după verificarea cunoştiinţelor lingvistice.
Verificarea amintită în alineatul 2 al acestui articol se desfăşoară conform procedurii stabilite de către director. (Art. 59)
Programa de studiu stabileşte materiile obligatorii pentru un anumit an de studiu. Studentul în regim bugetar se hotăreşte pentru numărul de materii care îi suficiente în scopul acumulării a 60 de credite iar studentul în regim de autofinanţare, pentru a acumula 37 de credite ECTS.
Prin promovarea examenului, studentul acumulează un anumit număr de credite transferabile în conformitate cu programa de studiu. Studentul care nu a promovat examenul la materia obligatorie până la începutul noului an şcolar, este obligat să înscrie aceeaşi materie. Studentul care nu a promovat o materie opţională, poate să înscrie aceeaşi materie sau să se hotărască pentru o altă materie.(Art. 61)
Angajamentul general al studentului este dat de:
-
participarea activă (cursuri, laboratoare, seminarii, practică, consultări, prezentări, proiecte, etc.);
-
activitatea individuală;
-
colocvii;
-
examene;
-
realizarea lucrării finale;
-
activitatea de voluntariat în comunitate pe care o organizează Şcoala, proiectele de interes pentru Şcoală şi comunitate (activităţi comunitare, munca cu persoanele cu handicap, etc.);
-
alte activităţi în conformitate cu actele Şcolii (practica metodică şi de specialitate, activitatea editorială, etc.);
Condiţiile, modul de organizare şi evaluarea activităţii de voluntariat din alineatul 3, punctul 6 a acestui articol este stabilită de către Consiliul profesoral al Şcolii. (Art. 63)
Prin realizarea activităţilor care preced examenul şi prin promovarea examenului, studentul poate acumula 100 de puncte.
Din numărul total de puncte, cel puţin 30 şi cel mult 70 de puncte este necesar să fie prevăzute pentru activităţile şi evaluările de pe parcursul semestrului.
Sesiunile de examene se organizează în luna ianuarie, martie, iunie, septembrie şi octombrie în conformitate cu calendarul şcolar.
Susţinerea examenelor înafara termenelor stabilite se poate aproba studenţilor cărora le-a rămas un singur examen nepromovat din anul respectiv şi se va susţine înaintea începutului anului şcolar următor.
Examenul la aceaşi materie se poate susţine de cel mult trei ori pe parcursul unui an şcolar.
În mod excepţional, studentul căruia ia rămas un examen în cadrul programei de studiu pentru anul în care este înscris, are dreptul de a susţine examenul în sesiunea următoare, până la finea anului şcolar.
La cerere, examenul poate fi susţinut în faţa comisiei.
Studentul are dreptul de a contesta nota obţinută la examen dacă consideră că susţinerea nu a avut loc în conformitate cu legea şi actele Şcolii, în termen de 36 de ore de la aflarea notei.
Consiliul Şcolii în termen de 48 de ore dezbate contestaţia şi adoptă hotărârea privind contestaţia.
În cazul în care Consiliul soluţionează pozitiv contestaţia, studentul va repeta susţinerea examenului în termen de trei zile de la aflarea deciziei Consiliului.(Art. 67)
De regulă, studentul susţine examenul cu profesorul care i-a predat materia respectivă.
La cerere în formă scrisă, studentul poate solicita înlocuirea examinatorului.
Cererea se depune directorului Şcolii.
Directorul Şcolii decide în privinţa cererii cel târziu în termen de cinci zile de la momentul depunerii ei, după ce l-a consultat pe profesorul a cărui înlocuire a fost cerută.
În cazul soluţionării pozitive, studentul este obligat să achite cheltuielile înlocuirii examinatorului în conformitate cu actel Şcolii. (Art. 68)
La înscrierea fiecărui semestru, studentul optează pentru materiile pentru care a îndeplinit condiţiile de înscriere conform planului şi a programei de studiu.
Programa de studiu se bazează pe înscrierea semestrelor.
Studenţilor care au un succes excepţional li se poate permite înscrierea a peste 60 de credite ECTScu scopul de a scurta durata studiilor şi de a facilita performanţele studentului.
Studentul are dreptul de a se înscrie în anul următor în condiţiile prevăzute de Statut, în conformitate cu programa de studiu, atunci când îndeplineşte condiţiile de înscriere a materiilor care cumulate dau cel puţin 37 de credite ECTS şi care sunt încadrate în programa de studiu pentru anul următor.
Studentul care nu a îndeplinit condiţiile din alineatul 4 a acestui articol, poate continua studiile înscriind acele materii şi îndeplinind cerinţele pe care nu le-a realizat în anul precedent, în condiţiile pe care le stabileşte Consiliul profesoral al Şcolii.
Regulile de studiu sunt date în actele cu caracter general ale Şcolii. (Art. 69)
Mențiune: Informații detaliate cu privire la drepturile și obligațiile studenților se pot obține consultând Statutul Școlii de Înalte Studii pentru Educatori Mihailo Palov Vârșeț, respectiv de la secretarul școlii sau de pe site-ul http://www.uskolavrsac.in.rs/dokumenta/